Sfatul medicului - Sãnãtate prin miscare
Motto: “Cãci în El avem viata, miscarea si fiinta”. (Fapte 17:28 p.p.)
Articolul precedent prezenta câteva date importante referitoare la cele mai frecvente boli cardiovasculare, cauzele care le produc si mijloacele de tratament disponibile la ora actualã.
În acest articol este prezentat unul dintre principalele mijloace de preventie a celor mai grave si frecvente boli cardiovasculare si nu numai a acestor boli, ci si a altora cum ar fi diabetului zaharat de tip II, cancerul (mai ales cel de intestin gros, obezitatea, osteoporoza, boli psihice, dislipidemii, etc.)
Din afirmatia apostolului Pavel în cuvântarea rostitã în fata Areopagului întelegem cã viata si fiinta noastrã au fost unite de la început (de la creatiune) cu miscarea. Chiar înainte de cãderea în pãcat, primilor oameni li s-a dat activitatea fizicã ca o parte esentialã a vietii lor (“Sã lucreze si sã pãzeascã grãdina Edenului).
De fapt ca o regulã de bun-simt întelegem cã orice fiintã se caracterizeazã prin miscare si în momentul mortii dispare si miscarea. Contrar planurilor Creatorului, omul modern, cãutând din ce în ce mai multã comoditate îsi limiteazã tot mai mult miscãrile. Activitatea fizicã în muncã este înlocuitã de masini care sunt mai rapide si cu productivitate mai mare, timpul liber este ocupat cu programe TV sau alte activitãti sedentare, jocurile în aer liber ale copiilor sunt înlocuite cu jocuri pe calculator, copiii sunt feriti de muncã de cãtre pãrinti care-i protejeazã excesiv (“lasã cã destul am muncit eu”), viata în orase unde lipsesc locurile de joacã, deplasãrile la serviciu cu automobilul sau cu mijloacele de transport în comun, depãrtarea din ce în ce mai mare de naturã si de tot ce e natural, au fãcut ca în vremurile noastre peste 60% din populatie sã fie sedentarã si sã sufere consecintele sedentarismului.
O primã consecintã a sedentarismului este obezitatea, care este atât de frecventã încât multi nu o privesc ca pe o boalã, ci ca pe ceva normal si care n-ar avea decât implicatii estetice, conceptie care actualmente este consideratã cu totul falsã în lumina studiilor stiintifice prospective bazate pe urmãrirea unor persoane timp îndelungat. Sedentarismul si obezitatea au fost asociate foarte frecvent cu bolile cardiovasculare ischemice, hipertensiune arterialã, cancerul de colon, diabetul zaharat de tip II, osteoporoza, dislipidemiile si unele boli psihice cum ar fi depresia si anxietatea (frica).
Este bine sã reamintim, poate, formula greutãtii ideale:
G = 50+ [Talia (înãltimea) – 150] x 0,75 + (vârsta-20):4 pentru bãrbati. Pentru femei rezultatul final si înmulteste cu 0,9. Se acceptã o tolerantã de 10 % fatã de greutatea rezultatã prin aceastã formulã.
Cei ce depãsesc cu 10-20 % greutatea idealã intrã în categoria de supraponderali, iar cu peste 20 % se numesc obezi.
Organizatia mondialã a sãnãtãtii si-a propus în 2002 un program de sensibilizare a guvernelor pentru promovarea miscãrii ca mijloc de combatere a obezitãtii.
S-a constatat cã aproape 80 % din cardiopatiile coronariene precoce s-ar datora asocierii dintre alimentatia defectuoasã, inactivitate fizicã si tabagism. În SUA, obezitatea determinã 30.000 de decese anual. Conform datelor OMS privind factorii de risc se pare cã sedentarismul constituie una din primele 10 cauze de deces si handicap la nivel mondial.
Activitatea fizicã oferã si alte avantaje în planul sãnãtãtii cum ar fi: oprirea violentei la tineri, promovarea unui mod de viatã fãrã tutun, atenuarea sentimentului de izolare si singurãtate la persoanele în vârstã si dezvoltã agilitatea fizicã si mintalã.
Ce întelegem prin activitate fizicã? Activitatea fizicã desemneazã orice miscare a corpului care produce o cheltuialã de energie (care permite arderea caloriilor). Deci activitate fizicã înseamnã miscare. Mersul pe jos, joaca, alergatul, urcatul scãrilor, sãpatul, tãiatul si despicatul lemnelor, greblatul, cositul ierbii, orice activitate lucrativã care implicã efortul muschilor membrelor superioare si inferioare sau orice muschi al corpului sunt forme de activitate fizicã. Desigur ideal ar fi ca activitatea fizicã sã se desfãsoare în aer liber (nu în încãperi închise) si în aer curat nepoluat de fumul fabricilor sau al gazelor de esapament al masinilor, lucru destul de greu de realizat pentru locuitorii marilor orase. Dar si în aceste cazuri se poate gãsi un parc sau o pãdurice apropiatã unde conditiile sunt ceva mai bune decât apartamentul blocului sau sala de gimnasticã.
Orice activitate fizicã determinã o stare de bine. Minimum necesar pentru prevenirea bolilor este o activitate fizicã moderatã zilnicã de cel putin 30 de minute, ceea ce reprezintã cca 150 calorii /zi. Desigur cã nu multi îsi pot permite luxul sã aibã o bicicletã ergometricã sau vreun alt aparat care sã calculeze caloriile consumate. Dar nu este neapãrat necesar sã calculãm caloriile consumate. Mersul pe jos zilnic 2-3 km (la serviciu si de la serviciu, eventual a coborî din autobuz cu 2-3 satii înainte de locul de muncã), alergatul în ritm moderat pe aleile unui parc, scuturatul covoarelor, mersul pe bicicletã în loc de folosirea automobilului, urcatul si coborâtul scãrilor în locul folosirii ascensorului, exercitii simple (sãrit coarda, exercitii abdominale, genuflexiuni), activitãti casnice care necesitã efort fizic (spãlatul si stersul ferestrelor, al podelelor sau stersul prafului, etc.)
Nu uitati cã 30 de minute reprezintã minimum de activitate fizicã necesarã zilnicã, si cã o crestere a duratei constituie un avantaj.
Un stil de viatã care sã includã activitatea fizicã nu va înceta sã-si arate roadele benefice.
Vã dorim tuturor sã gustati si sã apreciati avantajele izvorâte din miscare, care este o componentã esentialã a vietii si trebuie si consideratã ca atare de toti cei ce vor sã trãiascã dupã planul lui Dumnezeu.
Dr. Rãileanu V. |
