Principalii constituenti cunoscuti:
|
|
Banana
cruda
|
Banana
coapta
|
|
Apa
|
70,90
|
67,78
|
|
Amidon
|
12,06
|
urme
|
|
Suc de strugure
|
0,08
|
24,47
|
|
Zahar din trestie de zahar
|
1,34
|
4,56
|
|
Grasimi
|
0,21
|
0,58
|
|
Materii azotate
|
3,04
|
4,72
|
|
Filamente brute
|
0,36
|
0,17
|
|
Tanin
|
6,53
|
0,34
|
|
Cenusi
|
1,04
|
0,95
|
|
Alte materii
|
4,62
|
0,79
|
|
Cenusi: oxid de fier
|
|
|
Vitamine: A (300 U.I); B1 (100, 50 U.I.); B2 (35 U.I.); C (U.I.), urme de vitamina E.
Fosfor, magneziu,sodiu, potasiu, fier, zinc, tanin.
(de notat: cand banana se innegreste pe alocuri, zaharul ei sporeste in proportii considerabile).
Proprietati si indicatii:
-Fruct foarte nutririv (se spune ca este mai hranitor decat cartoful si tot atat de harnitor ca si carnea: 100 g furnizeaza 100 de calorii); usor digerabile, cu conditia sa fie consumata foarte coapta (nu prin procedee artificiale).
-Recomandata celore care presteaza munci fizice, cat si intelectualilor, copiilor si batranilor.
-Prielnica sistemului osos, cresterii, echilibrului nervos. Pare binefacatoare si pentru artritici.
-Astenicii ar putea sa manance zilnic banane, amestecate cu miere.
-Bogatia ei in hidrati de carbon nu o face recomandata diabeticilor.
N.B.
1) In privinta digestibilitatii, tinand seama “ca trebuie sa consumam banane coapte” (in genere dispretuite si pe care negustorii de banane le soldeaza la un pret inferior), iata unele precizari date de R. Busson: “Trebuie sa treci cu dosul lamei unui cutit peste banana, ca sa indepartezi felul acela de carapace, care, sub un microscop, arata a corali. Atunci, vezi carnea fructului si, putin mai tarziu, papilele gustative recunosc ca asa e mai bine”.
2) Praful de banane necoapte inca si uscate la soare poseda un efect protector si cicatrizeaza ulcerele experimentale provocate de fenilbutazon la cobai (A. K. Sanyal si col., Arch. Internat. Pharmacod, Therap., 1964).
3) Petele de cerneala de pe degete dispar daca le frecam cu fata interioara a unei coji de banana.
